Dacă ești ultra pasionat de acvaristică și aquascaping, atunci ai auzit de RONAC – Romanian National Aquascaping Contest. Probabil ai auzit și de cel responsabil cu nașterea și evoluția acestei importante competiții de aquascaping, la nivel european. Chiar acum, la început de primăvară, l-am invitat pe Dorin Romaniuc, aka Rodo Rodoselada, la o cafeluță virtuală, pe distanțare, în ton cu vremurile; dar chiar și așa, Dorin a redus distanța dintre noi – cu modestie, amintiri, sfaturi și soluții – și ne-a plimbat prin locurile copilăriei sale, ne-a arătat cum a luat naștere dragostea lui pentru acvaristică, dar și cum, peste ani, s-a decis să creeze RONAC și cât de benefic a fost acest lucru pentru pasionați!
Tetra România: Cine este omul și acvaristul Dorin Romaniuc?
Dorin Romaniuc: aka Rodo Rodoselada, am 46 de ani, sunt giurgiuvean, loc unde, la vârsta de 10 ani am descoperit acvaristica, acest minunat hobby. Tot la vârsta de 10 ani am descoperit și actuala mea profesie (constrâns fiind de împrejurări): bucătăria. Da, sunt bucătar, dar pe lângă bucătărie am profesat și ca brutar, cofetar sau patiser, am fost și sunt îndrăgostit în continuare de gastronomie, dar aquascapingul are deja câteva puncte în plus, s-a instalat mult mai profund în inima mea.
Tetra România: De ce tocmai acvaristică și nu orice altceva?
Dorin Romaniuc: Prin anii `83-`84, copil fiind, când am descoperit acest hobby cred că am fost atras de partea estetică, coloritul și faptul că pot înmulți și crește pești, era ceva ce nu văzusem niciodată. Țineam peștii în borcane de murături decorate cu cochilii de melci pe care le înfundam cu polistiren pentru a nu permite peștilor să rămână blocați în cochilii. Cutiile de plastic – cele folosite pentru înghețată – le decupam cu letconul, făceam ascunzători pentru peștișori. Ca fiecare, am crescut vivipari (guppy, molly, xipho) pești usor de înmulțit și crescut.
Țin minte că nu aveam filtre, substraturi sau soluții pentru tratarea apei. Pe post de pompă de aer foloseam o minge spartă, nisipul adunat de prin șantierele de construcții ținea loc de substrat, iar albastrul de metil era singura soluție de care auzisem. Plante aveam o singură specie, și anume cea care crește prin toate bălțile (Ceratophyllum Demersum). Acvariul era precum mașinile scumpe, un vis! Primul acvariu a fost făcut din cornier lipit cu chit, următorul făcut împreună cu tatăl meu, l-am lipit cu o soluție de A+B, cred că avea în jur de 200 de litri, țin minte că nu l-am lăsat suficient la uscat și am inundat bucătăria. Mult mai târziu am descoperit partea artistică a acvaristicii, aquascapingul, cred că prin 2007, era și o lipsă acută de informații, tehnică, de materialele de hardscape nici nu mai vorbesc, cărțile de acvaristică existau, dar nu conțineau detalii de aquascaping, internetul era un lux, etc. E greu sa evoluezi când nu ai nimic mai la îndemână… Acum, da, e un pic mai bine.
Tetra România: Cum și de ce a luat naștere RONAC și cum a fost primit de comunitatea acvariștilor din România?
Dorin Romaniuc: Ideea de a avea un concurs a fost tot timpul în capul meu. Prima tentativă a fost să fac un concurs aici, în UK, dar a eșuat din cauza faptului că nu era nimeni interesat, vorbesc de oameni care aveau contacte la anumite companii pentru a obține sponsorizari și… am renunțat. Gândul de a face unul pentru acvaristica și acvariștii din România a fost permanent în mintea și inima mea, idee care a fost transmisă unui grup restrâns de prieteni. Personal am avut foarte multe rețineri. Până la urmă, inițiativa a venit din partea lui Silviu (Silviu Man) care a adunat pasionații, considerați influenți, printre care mă aflam și eu, într-un grup de discuție pe Facebook. Această tentativă a eșuat, din cauza punctelor de vedere diferite, contradictorii, moment în care am hotărât să mă retrag din acel grup, nu era ceea ce îmi doream eu să fie. O parte dintre prieteni m-au căutat separat să ma întrebe ce facem, dacă am renunțat. Nu renunțasem, dar era clar că băteam pasul pe loc și luasem hotărârea să îl fac singur, așa cum pot. Deja erau cereri trimise pentru a solicita sponsorizare către mai multe companii, care își dăduseră deja acordul, doreau să ajute proiectul. Printre companii se afla și Tetra, deci nu aveam cum să renunț. Am strâns din nou rândurile, ne-am reorganizat, fiecare a avut ceva clar de făcut și așa am plecat la drum. Aș dori să le mulțumesc celor care au făcut posibil acest lucru, fără ei RONAC nu ar fi fost posibil și am să le amintesc numele și aici:
Dan Pavelescu
Emil Visan
Silviu Sgindar
Anca Jitariu
Dumitru Gliga
Daniel Gabriel Chifor
Pentru colecția foto folosită site-ului www.ronac.ro
Alex Lucian
Zapartan Flaviu
Tetra România: Povestește-ne puțin despre RONAC. Câte secțiuni are, cum îi motivezi pe oameni să participe, cum este ales juriul?
Dorin Romaniuc: La prima editie am avut trei categorii: Nature, Dutch și Biotope. La a doua ediție am mărit numărul categoriilor la cinci, am adăugat Wabi-Kusa și S.R.A (Școala Românească de Aquascaping). Wabi-Kusa cred că toți știu ce înseamnă: sunt bile create din soil în care se pot planta și crește plante acvatice. Astăzi Wabi poate fi creată în diferite vase de sticlă, acril sau ceramică, la care se pot adăuga lemne sau pietre frumos plantate cu plante acvatice. Acestea pot fi folosite ca piese de decor în casă, având un aspect deosebit de frumos dar natural, în primul rând.
S.R.A are o poveste separată, pe care sper să o discutăm cu altă ocazie. Categoria a fost creată pentru a le mulțumi și recunoște meritele, dar și pentru a încheia un an de muncă cu o motivație și satisfacție în plus a celor ce au luat parte la proiectul S.R.A – aici este vorba de mentori, în speciali, și elevi, în particular. Astfel a luat ființă această nouă categorie separată, dedicată elevilor S.R.A, care au făcut o treabă extraordinară. Sunt foarte mândru de realizările lor!
Motivarea lor cred că este simplă: sponsorii sunt nr.1, avem suportul celor mai bune companii din lume, valoarea si calitatea premiilor fiind de nivel înalt, nu cred că există alt concurs în Europa precum RONAC.
Alegerea juriului a fost clară: TOT CE ESTE MAI BUN, TOP CLASS!
Nu a fost ușor să obținem acceptul unor aquascaperi de nivel mondial ținând cont că este un concurs organizat de pasionați pentru pasionați, nu este un concurs organizat de o companie care la rândul ei să ofere ceva suport celor care fac aceste jurizări. Dar am reușit să obținem acceptul și suportul lor. Juriul este Top Class, avem cea mai numeroasă echipă de jurați, cu cei mai buni aquascaperi. Despre juriul de la categoria Biotope ce să mai vorbesc… Este alcătuit din aquascaperi de Top Mondial, oameni cu foarte multă experiență, biologi, zoologi, exploratori. Toți membrii juriului au concursuri câștigate peste tot în lume, nu ai cum să greșești când ești înconjurat de topuri la toate nivelele. Am un deosebit respect pentru toată echipa de jurați cărora le mulțumesc pentru implicare:
Juan Puchades
Pavol Kul’anda
Filipe Oliveira
Ludovic Bourdin
Mario Perez
MarcoAukes
Giuseppe Nisi
Samuele Gamberini
Jean Michel Touche
Ivan Mikolji
Alexey Malysev
Anton Lamboj
Emil Visan
Fabian Kussakawa
Tetra România: Cât de WoW trebuie să fie o lucrare ca să impresioneze juriul și, mai ales, să obțină un loc fruntaș?
Dorin Romaniuc: Trebuie sa fie foarte WoW, în general vor fi luați în considerare cei care au peisaje și aranjamente care sunt considerate o noutate, dar fotografia trebuie să fie foarte bună din toate punctele de vedere pentru a reda cât mai clar ceea ce ai creat. Sunt emoții ce se crează, și cu cât emoțiile transmise sunt mai puternice, cu atât mai mult vor crește șansele de câștig.
Tetra România: Care sunt criteriile juriului? Sunt unele prestabilite sau diferă de la competiție la competiție? De ce se ține cel mai mult cont atunci când este ”disecată”o lucrare participantă la concurs?
Dorin Romaniuc: Sunt foarte mule criterii, la Nature, de exemplu: îmbinarea elementelor de hardscape cu plante acvatice și alegerea corectă a viețuitoarelor duce la armonie în acvariu. Toate acestea vor aduce concurentului foarte multe puncte, ce vor decide și ce loc va ocupa la final. Prima impresie contează foarte mult, sănătatea plantelor și a peștilor după care se trece la analiza amănunțită a detaliilor, numărul de planuri folosite, umbre, adâncimea creată, poziționarea peștilor în fotografie.
La secțiunea Dutch sunt reguli foarte stricte legate de distanțe, număr de specii folosite în funcție de volumul acvariului, cromatică, etc.
La Biotope e destul de greu, trebuie o descriere foarte clară a biotopului pe care participantul l-a reprodus, material video cu acvariul și viețuitoarele din acesta. Viețuitoarele din acvariu trebuie să se regăsească și în habitatul lor natural, nu merge să introduci pești dintr-un alt habitat, vei fi depunctat sau chiar descalificat.
Tetra România: Cât este de important ca fotografiile proiectelor să fie impecabile? Practic, pe baza acestora se face jurizarea, corect?
Dorin Romaniuc: Da, pe baza fotografiei se face jurizarea, deci e foarte importantă, fără fotografie nu te poți înscrie la un concurs. În acea fotografie este toata munca ta, dacă nu știi să o prezinți, totul e în zadar, nu poți avea pretenții. Fără o poză bună nu ai nici o șansă. Trebuie ținut cont ca în poză să nu apară tehnica acvariului, editarea să fie minimă sau deloc dacă se poate, poziționarea peștilor să fie cât mai bună, astfel încât să pună în valoare tot peisajul. În general, se fac foarte multe poze, chiar sute din care o alegi pe cea mai bună.
Tetra România: La ora actuală, care sunt cele mai importante competiții internaționale de Aquascaping?
Dorin Romaniuc: Sunt destul de multe competiții, la nivel internațional, ținând cont că acvaristica nu este un hobby pe care și-l permite oricine – nu vorbesc neapărat din punct de vedere material. Cele mai populare, la care și acvariștii români participă, sunt: IAPLC, ISTA, CIAC, EAPLC, AGA, AQSC, WEB Aquascaping, RFLAC, BACD (concurs de Biotope). La AGA Contest 2011, Categoria Biotope avem campion, pe Poiană Silviu Nicolae.
Numărul participanților este în jur de 3000 – 3500 per total, din Romania au fost în jur de 130 participanți înscriși la toate competițiile. Statistica de la IAPLC spune că România ocupă locul 13 cu 36 de participanți dintr-un total de 84 de țări participante. Locul ocupat de România, ca număr de puncte și media lor, este 28 din 84 și suntem pe un drum foarte bun, în creștere spre locurile fruntașe.
Anul trecut, România a reusit prin Zapartan Flaviu să ocupe un loc în top 100 (91) ceea ce este foarte greu de egalat, credeți-mă, dar nu imposibil.
Tetra România: Îți admirăm tare mult canalul de YouTube – și nu doar noi, ci și urmăritorii #TetraRomânia. În clipurile publicate oferi sfaturi extraordinare, atât pentru inițiați, cât și pentru începători. Dar tot mai vrem câteva sfaturi de la tine, în special pentru cei aflați la început de drum. Pe scurt, de ce ar trebui să țină cont atunci când se decid că vor un acvariu cu pești?
Dorin Romaniuc: Multumesc mult! Primul sfat: să cumpere acvariu fără pești – pe aceștia îi poate adăuga mai târziu, după ce acvariul trece prin faza de scădere a nivelui de amoniac și nitriți la 0. Dar primul și cel mai important de achiziționat împreună cu acvariul este un filtru extern, care să aibă suficient spatiu pentru material filtrant, spațiul disponibil să fie de 10% din volumul acvariului. De exemplu: la un acvariu de 50 de litri, spațiul necesar pentru material filtant să fie de minimum 5 litri. Cu cât este mai mare, cu atât mai bine. Raportul de material biologic vs. material mecanic să fie de 70% la 30%. Având o filtrare bună, trece mult mai ușor de toate etapele de început când apar foarte multe probleme legate de alge și boli ale peștilor. Multă RĂBDARE!
Tetra România: Top 5 produse TETRA preferate.
Dorin Romaniuc: Sunt multe produse foarte bune dar, nu cred ca este important ce prefer eu, ci ce e într-adevăr foarte bun.
Filtrele externe Tetra EX Plus sunt extrordinare și, din punct de vedere estetic, sunt foarte sexi 🙂 .
Tetra Complete
Tetra Start Filter
Tetra Micro granule
De asemenea, îmi place foarte mult aplicația Tetra, este foarte utilă.
Tetra România: Dorin, îți mulțumim pentru timpul petrecut să răspunzi la întrebările noastre. Mult succes în viitoarele proiecte. Mergem și anul acesta împreună pe acest drum ascendent pe care ne bucurăm că au pornit acvariștii și aquascaperii pasionați din România. Revenim cât de curând cu noi întrebări (de la noi) și răspunsuri (de la tine) despre proiectul Școala Românească de Aquascaping! Numai bine!
Credit foto: Rodo Rodoselada