Exista patru cauze majore care duc la imbolnavirea pestilor, in orice habitat s-ar afla acestia; cauze care au legatura cu mediu, cauze infectioase, cele legate de malnutritie sau hranire incorecta si cele care au fost mostenite sau transmise genetic.
Ultimele doua cauze sunt insemnate si nu trebuie ignorate. In acelasi timp, exista si afectiuni aparute in urma unor influente din partea mediului sau care au cauze patogenice. Ele duc catre cele mai des intalnite boli ale pestilor din iazuri. In randurile urmatoare, ne vom concentra pe aceste tipuri principale de afectiuni.
Mai inainte, sa stabilim ce inseamna afectiune provocata de mediu. Pe scurt, mediul creat de ingrijitorul iazului nu respecta cerintele din mediul natural al pestilor si ii impinge pe acestia din urma sa se adapteze oarecum fortat la un ambient nepropice. In consecinta, pestii vor fi, in primul rand, stresati.
Asadar, ce tip de mediu prefera cei mai intalniti locuitori ai iazurilor, cum ar fi crapii koi, goldfish, vaduvita (Orfe) sau rosioara (rudd)? Pestii din iaz au nevoie de o apa cu o valoare a pH-ului cuprinsa intre 6 si 9. Valoarea/scala pH-uluinu este liniara, fiecare schimbare a unitatii inseamna o modificare de 10 ori a aciditatii apei, astfel ca ceea ce pare o usoara modificare a pH-ului apei este, de fapt, o schimbare serioasa a aciditatii din intregul iaz.
Mineralele de bicarbonat si carbonat din apa functioneaza pentru a proteja ca un scut pH impotriva schimbarilor masurate ca “duritata carbonatului” sau KH. Prin urmare, cand verificam daca pH-ul este la o valoare in limitele tolerantelor pestilor din iaz, trebuie sa verificam daca valoarea KH este peste 4⁰dH, astfel incat sa existe o capacitate de tamponare suficienta pentru a mentine stabila respectiva valoare. Daca pestii sunt tinuti intr-o apa al carei pH este prea mare sau, din conta, prea mic, sau intampina fluctuatii regulate, asa cum se observa in iazurile in care prezenta algelor este exagerata – atunci trebuie sa ne asteptam ca acesti vor fi letargici, acoperiti de mucus in exces, cu piele si inotatoare din ce in ce mai rosiatice. De asemenea, pestii afectati vor refuza sa manance si vor sta in zona gurilor de filtrare si a cascadelor. Acest ultim comportament se datoreaza unei concentratii ceva mai mare de oxigen dizolvat (DO), in aceasta parte a iazului.
Oriunde exista turbulente la suprafata apei, oxigenul din aer ar trebui sa se dizolve in apa. Cerinta unui peste in ceea ce priveste cantitatea de oxigen dizolvat depinde de temperatura si, pentru fiecare crestere cu 10 grade, cerinta de oxigen se poate dubla. Este trist, dar apa prea calda nu este bogata in oxigen dizolvat cum este cea mai rece. Aceasta problema se regaseste la nivelul iazului mai ales in anotimpul foarte cald. Din nou, pestii vor fi letargici si vor cauta sa stea in zonele care le favorizeaza oxigenul dorit.
Trebuie stabilita, mai ales vara, o concentratie de oxigen dizolvat care este echivalenta cu aproximativ 70 procente din punctul de saturatie al DO la temperatura curenta a apei.
Daca nivelul de oxigen saturat din iaz scade, si alti locuitori din iaz pot fi destul de afectati, in special bacteriile nitrificante care au rolul de a transforma murdaria care contine amoniac (dejectiile pestilor) in nitrit si apoi in nitrat. Acest proces depinde foarte mult de oxigen, asadar bacteriile nitrificante au in permanenta nevoie de apa curata bogata in oxigen dizolvat, altfel toxinele si nitritii se pot acumula la nivelul apei, ceea ce nu va fi bine pentru pesti.
Având în vedere preferințele de mediu ale peștilor de iaz, este necesar un nivel nedetectabil de amoniac și nitriți, iar dacă sunt detectate în apă este esențială o investigație aprofundată a motivului pentru care bacteriile nitrificante nu sunt capabile să funcționeze corespunzător.
Iazurile noi, supradimensionate și supraalimentate, precum și iazurile cu sisteme de filtrare neîntreținute și cele încare au existat întreruperi lungi de curent sunt toate susceptibile la creșteri îngrijorătoare ale concentrațiilor de amoniac și azotați. Peștii ”otrăviți” de aceste toxine prezintă aceleași simptome nespecifice descrise mai sus, făcând imposibilă diagnosticarea problemei numai prin observarea simptomatologiei.
Trebuie utilizate kituri de testare a apei, iar aceasta nu trebuie să fie o sarcină care necesită mult timp. Tetra a făcut testarea și interpretarea apei mai ușoare ca oricând, folosind benzile de testare 6in1 împreună cu aplicația digitală gratuită, disponibilă atât pe iPhone, cât și pe Android. Acest lucru oferă nu numai rezultate rapide, ci și recomandări pentru pașii următori, dacă sunt necesari.
Dacă cerințele de mediu ale peștilor din iaz nu sunt îndeplinite, aceștia vor oferi un răspuns la stres; o serie de procese fiziologice coordonate în primul rând de hormoni de stres precum corticosteroizii. Eliberarea pe termen lung a acestor hormoni poate avea efecte dăunătoare asupra multor fațete ale sistemului imunitar – protecția înnăscută și dobândită a peștilor împotriva organismelor patogene.
Există mulți agenți patogeni oportuniști care trăiesc în iaz cu peștii, cum ar fi parazitul „petei albe”, agenți patogeni care pot supraviețui numai infectând peștii gazdă. Cu toate acestea, chiar și într-o populație de pești sănătoși, o minoritate de indivizi va avea o mici probleme cu acest parazit. Alți agenți patogeni și anumite organisme bacteriene sau fungice, trăiesc de obicei în materia organică a iazului, dar pot trăi și ca paraziti pe peștii slăbiți și răniți.
Foarte des, când apare o boală patogenă, există de obicei un factor predispozant. Calitatea inadecvată a apei este adesea rădăcina problemei, deși în iaz, schimbările sezoniere ale temperaturii apei pot fi, de asemenea, de vină. Iarna, când temperatura apei este sub 10 ° C, sistemul imunitar al peștilor este în mare parte inactiv, cu toate acestea, majoritatea agenților patogeni sunt, de asemenea, inactivi. Pe măsură ce temperatura crește primăvara, activitatea agentului patogen sporeste, deși sistemul imunitar durează mai mult pentru a ajunge din urmă. Acest lucru lasă o portiță către o posibilă infecție atunci când peștii sunt vulnerabili și, prin urmare, o dozare preventivă a iazului cu un antiparazitar cu spectru larg, cum ar fi Tetra MediFin, poate fi foarte benefică pentru pești în această perioadă sensibilă a anului.
În plus, este vital să te asiguri că dieta peștelui este optimă în acest moment. Hrana Tetra – specială pentru peștii din iaz, este o hrană completă, cu ingrediente perfecte pentru imunitate, protejând mai bine peștele împotriva bolilor infecțioase pe tot parcursul anului.
Prin monitorizarea și menținerea unei bune calități a apei, ne putem asigura că cerințele de mediu ale peștilor sunt îndeplinite în mod constant. Acest lucru împiedică peștii să se streseze, ceea ce i-ar putea face mai susceptibili la boli oportuniste. Deși există și alte cauze ale deteriorării sănătății, majoritatea bolilor peștilor din iaz pot fi ținute la distanță urmând aceste reguli simple.